Transpunerea Directivei (UE) 2019/1023 în legislația insolvabilității și poziția UAAM

Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării a elaborat proiectul de lege pentru modificarea Legea insolvabilității nr. 149/2012, în contextul procesului de armonizare a cadrului normativ național cu prevederile Directiva (UE) 2019/1023.

Inițiativa legislativă are ca obiectiv consolidarea mecanismelor de restructurare preventivă și crearea unor instrumente menite să permită intervenția într-o etapă anterioară instalării stării de insolvabilitate, atunci când întreprinderea mai păstrează șanse reale de redresare. În acest sens, proiectul propune introducerea unor mecanisme de avertizare timpurie pentru debitorii aflați în dificultate financiară, reglementarea finanțărilor necesare restructurării și instituirea unor măsuri de protecție a contractelor esențiale pentru continuarea activității. Orientarea generală a proiectului este, în principiu, compatibilă cu tendințele europene și poate contribui la reducerea falimentelor evitabile, la conservarea valorii economice a întreprinderilor și la creșterea șanselor de recuperare a creanțelor.

Totodată, în urma unei analize detaliate, Uniunea Administratorilor Autorizați din Moldova a formulat un set de obiecții și propuneri de amendament, apreciind că anumite soluții legislative, în forma propusă, pot afecta coerența sistemului și echilibrul necesar între instituțiile implicate în procedurile de restructurare și insolvabilitate.

Unul dintre cele mai sensibile aspecte ale proiectului îl constituie introducerea unui mecanism prin care instanța de insolvabilitate ar urma să verifice, la momentul desemnării, dacă administratorul autorizat propus deține cunoștințele și experiența necesară, raportat la caracteristicile specifice ale fiecărui caz. Deși această soluție este prezentată ca fiind inspirată din exigențele europene privind calitatea și profesionalismul practicienilor, în realitate ea depășește cadrul necesar pentru transpunerea directivei și intră în contradicție cu arhitectura juridică existentă.

Administratorul autorizat este un profesionist reglementat, autorizat în condițiile legii de către Ministerul Justiției al Republicii Moldova, în urma îndeplinirii unor cerințe riguroase privind studiile, experiența, promovarea examenului și respectarea standardelor profesionale. Odată dobândit acest statut, competența profesională nu mai poate fi supusă unei reevaluări ad-hoc de către instanță de la caz la caz, fără a se aduce atingere principiului securității juridice și caracterului unitar al profesiei. Introducerea unei asemenea verificări judiciare creează, în lipsa unor criterii obiective și măsurabile, premisele unor aprecieri subiective, ale unor practici neuniforme și ale unei eventuale selectări preferențiale a practicienilor, ceea ce ar afecta atât independența profesiei, cât și încrederea în procedurile de desemnare.

În opinia Uniunii, rolul instanței trebuie să rămână circumscris verificării condițiilor legale de desemnare, a incompatibilităților și a conflictelor de interese, fără a interveni în sfera competenței profesionale, care este deja garantată prin mecanismul de autorizare și supraveghere profesională. Orice extindere a acestui rol dincolo de aceste limite riscă să genereze incertitudine și să afecteze funcționarea eficientă a procedurilor de insolvabilitate.

Pe lângă acest aspect, Uniunea a subliniat necesitatea ca proiectul să valorifice în mod explicit rolul administratorului autorizat în faza de prevenire a insolvabilității, având în vedere că această etapă presupune evaluări economico-financiare complexe, negocieri cu creditorii și identificarea unor soluții viabile de restructurare, activități care țin, în mod natural, de competența profesioniștilor specializați. De asemenea, s-a evidențiat necesitatea asigurării unui echilibru real între protecția debitorului și drepturile creditorilor, precum și a unei tehnici legislative care să permită aplicarea clară și uniformă a noilor norme.

Uniunea Administratorilor Autorizați din Moldova subliniază că procesul de transpunere a standardelor europene trebuie să fie unul funcțional și adaptat realităților sistemului național, astfel încât noile reglementări să contribuie efectiv la eficiența procedurilor și la consolidarea încrederii în mecanismele juridice existente.

În acest context, Uniunea își exprimă disponibilitatea de a participa în continuare la procesul de definitivare a proiectului, în vederea adoptării unei reglementări moderne, echilibrate și aplicabile în practică.