Înaintarea creanţelor Image

Înaintarea creanţelor. Cum formulăm cererea, unde şi în ce termene o depunem, consecinţele nedepunerii.

Scopul procedurii insolvabilităţii reglementat de art 1. alin.(1) din LI, este instituirea cadrului juridic privind stabilirea unei proceduri colective pentru satisfacerea creanţelor din contul patrimoniului debitorului prin aplicarea faţă de acesta a procedurii de restructurare sau a procedurii falimentului, prin distribuirea produsului finit, adică prin recuperarea creanţelor a se acoperi pasivul debitorului. Avînd în vedere faptul că mediul juridic are nevoie de o abordare a materiei procedurii insolvabilităţii exclusiv din perspectiva intereselor creditorilor care sunt în acelaşi timp beneficiari şi perdanţi ai procedurii, prezintă un real interes să expunem drepturile individuale ale creditorilor, în legătură cu creanţele pe care le deţin în contra debitorului prin deschiderea procedurii de insolvabilitate.

Procesul de insolvabilitate are la bază rolul activ al creditorilor care sunt obligaţi să-şi urmărească creanţele, deşi nu neagă activitatea acestora, legea pune în sarcina administratorului insolvabilităţii o bună parte din obligaţii. Astfel, creditorii care cunosc că deţin creanţe vădite trebuie să urmărească Monitorul Oficial, care este un adevărat breviar al principalelor evenimente de ordin politic, financiar, juridic şi nu numai, în care sunt publicate avize cu privire la intentarea proceselor de insolvabilitate a persoanelor juridice. Cert este faptul că în Monitorul Oficial se publică toate tipurile de hotărîri, cu excepţia admiterii cererii introductive de intentare a procesului de insolvabilitate, în felul acesta trebuie să cunoaştem a prióri ce este o cerere de înaintare a creanţelor, cum trebuie corect să o formulăm, unde o depunem şi ce acte trebuie să anexăm.

Ce este o cerere de înaintare a creanţelor?

Vom porni de la art. 141 din Legea insolvabilităţii care stabileşte, că cererea de înaintare a creanţelor va îmbrăca forma unei cereri de chemare în judecată, fiind o formă de manifestare a acţiunii civile sau mijlocul procedural prin care creditorul solicită restabilirea situaţiei de drept încălcate prin restituirea creanţelor. Drept condiţie a validităţii, o astfel de cerere va avea forma scrisă, în care se va indica datele personale ale creditorului, precum şi cele ale debitorului (persoana juridică), pretenţiile către debitor, valoarea acestora, dacă poate fi evaluată, enumerarea documentelor cît şi anexarea lor pentru veridicitate, datele importante relevante, care vor contribui la probarea cererii. Cererea obligatoriu se depune în două exemplare, la cererea propriu-zisă se vor ataşa înscrisuri, probe care vor dovedi existenţa creanţelor. Dacă se cere încasarea unei dobînzi, penalităţi obligatoriu se va anexa calculele dobînzii, penalităţii.

Cum trebuie corect să o formulăm?

În continuare voi desfăşura elementele conţinutului cererii de înaintare a creanţelor pentru a fi cît mai practic.

În cerere se indică instanţa cărei ei este adresată cererea. Cauzele de insolvabilitate se examinează doar de curţile de apel. Respectiv, cererea se adresează Curţii de Apel. În cerere se indică creditorul – denumirea, adresa juridică, datele de contact şi în mod obligatoriu numărul contului de decontare. Se va indica adresa pe care urmează să fie remise toate ulterioarele notificări. În cerere se va indica denumirea debitorului şi dacă este cunoscut numărul dosarului de insolvabilitate.

Cererea se formulează fie sub „cerere de înaintare a creanţelor” art. 28, fie „cerere de admitere a creanţelor” art. 140, fie „cerere de validare a creanţelor” care au aceeaşi semnificaţie. Pentru acuratețea juridică este recomandabil creditorul să nu utilizeze solicitări prin formularea de încasarea datoriei, nu se va scrie sub formă de pretenţie, sau altceva. Formularea cererii de admitere a creanţei se realizează în conformitate cu reglementările art. 28 din LI și art. 141 din LI. Prin urmare, desprindem faptul că cererea de admitere a creanţelor operează cu cererea de înaintare a creanţelor.

Cu privire la valoarea creanţei, în cerere se indica separat datoria de bază/capitalul împrumutat, penalitatea calculată desfăşurat, dobînda calculată, dobînda de întîrziere, alte cheltuieli legate de datoria de bază (taxa de stat achitată la judecarea cauzei, serviciile de asistenţă juridică etc.). Important: indiferent de natura creanţei, fie ea financiară sau materială (cu referire la bunuri) creditorul va trebui să depună o cerere de admitere a creanţelor. Astfel, chiar dacă creditorul are o pretenţie legată de transmiterea unui bun pentru care a achitat, efectuarea unei lucrări, acordarea unui serviciu sau restituirea de datorie acesta oricum va înainta cerinţa dată prin înaintarea creanţei către instanţa de insolvabilitate.

Referitor la creanţele neajunse la scadenţă, acestea se vor consideră scadente din momentul intentării procesului de insolvabilitate, iar creanţele afectate de condiţie la data deschiderii procedurii vor fi îndreptăţite să participe la distribuiri de sume în măsura permisă de lege. Astfel, creditorul în cerere va indica si data scadenţei creanţei, şi va include suma care chiar nu a ajuns la scadenţa plăţii (\art. 140 alin. 5).

De asemenea în cerere se va indica tipul creanţei, adică dacă este o creanţă garantată sau chirografară. Conform explicaţiei date la art. 1 şi art. 50 ale legii insolvabilităţii creditorii garantaţi sunt acea clasă de creditori ale căror creanţe faţă de debitor au apărut înainte de intentarea procesului de insolvabilitate şi sunt asigurate prin garanţii reale (ex: gajul, ipoteca) în conformitate cu legea, iar creditorii chirografari sunt acea clasă de creditori ale căror creanţe faţă de debitor au apărut înainte de intentarea procesului de insolvabilitate şi nu sunt asigurate prin garanţii (ex: salariaţii, agenții economici). În cerere pe lîngă datoria de bază se va indica separat, penalităţile şi dobînzile aferente, pentru a putea fi incluse în categoriile de ranguri; care a fost temeiul apariţiei creanţelor, iar dacă au fost născute dintr-un titlu executoriu, se va menţiona actele care au stat la baza lor. Dacă creanţa este garantată, în cerere obligatoriu se vor indica bunurile care fac obiectul garanţei indicîndu-se numărul cadastral (în cazul bunurilor imobile), tipul, marca, numărul, culoarea ş.a.

În cerere se va indica temeiurile din care izvorăşte creanţa. Indiferent de faptul, dacă creditorul deţine un titlu executoriu sau nu acesta în cererea de înaintare a creanţelor va indica expres actele juridice care au fost izvorul apariţiei creanţelor – facturi fiscale, acte de recepţie a lucrărilor, contracte de vînzare-cumpărare.

Ca recomandare cerinţele din cerere ar fi următoarele: solicit validarea creanţei in mărime de XXX în calitate de creanţă garantată, ca garanţie servind bunul imobil cu nr. cadastral XXX, cit si a sumei de XXX , creanţă chirografară de rang inferior, constituită din penalităţi.

Unde depunem cererea de înaintare a creanţelor?

După care cererea va trebui semnată de persoana împuternicită, fiind o condiţie de formă şi se va depune în două exemplare la Curtea de Apel pe a cărei rol se află procesul de insolvabilitate intentat. Important: Cererea nu se depune la administratorul insolvabilităţii, debitor, contabil etc. Cererea de înaintare a creanţelor nu se impune cu taxa de stat. În cazul în care cererea nu va întruni condiţiile de conţinut şi formă riscă să nu fie examinată, iar creanţa nu va fi inclusă de administrator în tabelul creanţelor.

Cînd vom înainta creanţa prin depunerea unei cereri?

Conform legii insolvabilităţii există două modalităţi de înaintare a creanţelor. În perioada de observaţie, administratorul provizoriu prin atribuţiile conferite de art.26, alin. din (2) din LI notifică toţi creditorii cunoscuţi pentru înaintarea creanţelor certe şi exigibile asupra patrimoniului debitorului şi prezentarea unei referinţe asupra cererii introductive. Conform art. 28 Legea insolvabilităţii creditorii se pot alătura la cererea introductivă prin înaintarea creanţelor. Astfel, la etapa pînă la intentarea procedurii de insolvabilitate, creditorul se va alătura cererii introductive iniţiale, depunînd o cerere de înaintare a creanţelor. Consecinţele benefice ale depunerii cererii la etapa dată constă în faptul, că creanţa creditorului va fi inclusă în tabelul preliminar al creanţelor şi va participa la formularea temeiurilor de intentare/respingere a cererii introductive, creanţa dată nu va mai trebui înaintată după intentarea procedurii de insolvabilitate (art. 140 alin. 4) , nu va putea fi contestată sau neacceptată de administrator, creditorul devine participant la procedură din momentul înaintării cererii. Însă, trebuie să ţinem cont de faptul că dacă cererea introductivă iniţiată de către creditor va fi respinsă de instanţa de insolvabilitate, atunci potrivit art. 32, alin. (3) din LI cheltuielile judiciare aferente perioadei de observare vor fi suportate în mod solidar pe seama creditorilor care au adresat cererea introductivă şi a celor care au susţinut-o prin referinţă depusă în cadrul procesului.

Aşadar, pînă la depunerea unei cereri introductive sau a unei referinţe asupra cererii introductive iniţial, trebuie să studiem dosarul de insolvabilitate, să fim ferm convinşi de starea debitorului şi de creanţele care urmează să le înaintăm.

O altă modalitate de înaintare a creanţelor are loc pînă la data indicată în hotărîrea de intentare a procedurii de insolvabilitate. Hotărîrea menţionată se Publică în Oficial al Republicii Moldova în conformitate cu art. 35 din LI. Notificarea şi înştiinţarea creditorilor potrivit art. 6 Legea insolvabilităţii rămîne în sarcina administratorului provizoriu, administratorului insolvabilităţii sau lichidatorului, însă notificarea creditorilor se consideră realizată după 3 zile de la publicarea Hotărîrii în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Astfel chiar dacă creditorul nu a primit o notificare expresă, se consideră că a fost informat despre necesitatea depunerii cererii avînd în vedere publicarea Hotărîrii în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Potrivit art. 140 din LI cererea de admitere a creanţei se depune în termenul stabilit în hotărîrea de deschidere a procedurii sau în termenul indicat în notificarea administratorului provizoriu. Termenul limită pentru creditori privind înregistrarea cererii de admitere a creanţelor în vederea întocmirii tabelului preliminar este de 30 de zile calendaristice, iar pentru întocmirea tabelului definitiv, de 45 de zile calendaristice de la data intrării în procedură. În cazul nedepunerii cererii de validare a creanţelor în termen, prevăzut prin hotărîrea instanţei de insolvabilitate, titularul de creanţe, anterioare intentării procesului, potrivit art. 145 din LI va fi decăzut din dreptul de a participa şi de a vota la adunarea creditorilor, de a înainta şi de a retrage candidatura administratorului insolvabilităţii/ lichidatorului, de a participa la distribuirile de sume în cadrul procedurii de restructurare şi/sau al procedurii falimentului, de a-şi realiza creanţele împotriva debitorului, a membrilor ori asociaţilor acestuia sau de a înainta propuneri de restructurare a debitorului.

Astfel creditorul nu va mai putea solicita restituirea datoriei de la societatea debitoare, cererea sa fiind scoasă de pe rolul instanţei de fond deoarece competenţa de a examina cererile de înaintare a creanţelor aparţine doar instanţei de insolvabilitate.

Ce vom face în cazul încălcării termenului de înaintare a creanţelor?

Creditorul care a omis termenul de înaintare a creanţelor , va putea depune o cerere de repunere în termen, prin care va argumenta şi va dovedi faptul că a avut motive întemeiate, din pricina căreia a omis termenul de depunere. În cazul în care nu va fi repus în termen, creditorul va putea contesta încheierea, totuşi dacă contestaţia va fi respinsă, ţinînd cont de faptul că este un termen de decădere, acesta nu va mai putea solicita încasarea datoriei. Conform art. 38 din Codul fiscal, creditorul va putea doar să o treacă la pierderi ca datorie compromisă.

Prin urmare, este un drept cît şi o datorie a creditorului să-şi urmărească propriile creanţe deţinute. Cu ajutorul mecanismelor specifice procedurii de insolvabilitate, puse la îndemîna creditorilor se urmăreşte recuperarea într-o proporţie cît mai mare a creanţelor, obligaţia/dreptul lor rămîne de a le pune în aplicare.

Autor: Irina Selevestru - administrator autorizat, membru al Comisiei de autorizare şi disciplină a administratorilor autorizaţi, preşedinte al Arbitrajului Internaţional de pe lîngă ALARM